Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Mihai Toma

Şef de Catedră, Decan al Facultăţii de Fizică (UAIC) şi prorector (sectorul didactic), îi sunt cunoscute îndeaproape şi în profunzime implicaţiile şi consecinţele, multe de o precaritate şi de o vulnerabilitate cunoscute oamenilor şcolii, ale schimbărilor (şi, vai, ale schimbării schimbărilor) în materie de Educaţie, mai cu seamă din 1990 încoace.

Mai mult, cum singur o spune, a fost câtva timp chiar „în primele rânduri ale procesului de reformă în învăţământul românesc”, sub ministeriatul lui Andrei Marga: consilier al acestuia, pe probleme de curriculum universitar. Acumulări de experienţă, şi de catedră, şi de conducere, pe diferite trepte, dincolo de care trebuie să ne imaginăm o cât se poate de concretă implicare în analize aprofundate, reflecţie şi dialog, căutări vizând soluţii în condiţiile date, atunci şi acolo, adesea dificile, constrângătoare.

Profesorul Mihai Toma n-a fost nicio clipă (sunt toate semnele) un „reformator” de cabinet, s-a confruntat pe trăite cu situaţiile şi răspântiile pe care le evocă şi din care i se nutresc gândurile mărturisite cititorilor săi. Fără preocupări şi veleităţi de ordin retoric, de stil, cu o francheţe care ţine să convingă şi să mobilizeze energii, inteligenţe, eforturi reale şi generoase, în beneficiul şcolii româneşti, şi prin ea şi al prezentului şi viitorului României.

Ultima actualizare: 11:35 | 6.12.2022

Sari la conținut